restante

Agora 14

„Lumea-ntreagă e o scenă şi toţi oamenii-s actori…”

Bine ne-am regăsit, dragi ascultători spectatori, la Radio Oltenia Craiova. Spectacolele vieţii nu sunt totdeauna vesele, iar deznodământul nu este ales de autor… Jucăm în piese diferite, din epoci diferite, adaptate stângaci vremurilor de azi. Dar… Să bată gongul şi să se ridice cortina!

Actul 1 Prolog
Festival şi estival
În timp ce noi ne tot văietăm în modernizata noastră urbe că avem spaţii neconvenţionale şi ne uităm la ele într-o continuă elegie, întreruptă de câte un „accident” urban „comis” de Zilele oraşului sau de alte sărbători ce trebuie marcate cât mai festivist, stângaci şi pompieristic, că e cel mai rentabil, la buget şi la imagine, Sibiul trece falnic peste obsedanta criză şi peste nemulţumirile legate de Galele Uniter de anul acesta şi desfăşoară între 28 mai şi 7 iunie Festivalul Internaţional de teatru. 358 de evenimente şi trupe din 70 de ţări vor face din cele 11 zile de festival un pol teatral internaţional sub titlul „inOvaţii”. Ar trebui să revin la tema de data trecută, despre turismul cultural, dar multe mai sunt de comparat între Craiova şi, de exemplu, Sibiu. Ce are Sibiul şi nu are Craiova? Printre altele, Sibiul are un conglomerat de forţe teatrale ce-şi au punctul central în directorul teatrului, Constantin Chiriac. Multe ediţii ale acestei emisiuni ne-ar trebui să comparăm (şi cu ce folos?!) directori de teatre din Craiova şi din Sibiu… Poate că şi la Craiova, dacă s-ar sparge monopolul organizării evenimentelor teatrale şi ar fi o competiţie reală şi constructivă a ideilor, oraşul nostru nu ar mai fi atât de vitregit de festivaluri şi sărbători teatrale. Cu riscul de a repeta de o mie de ori, vă spun din nou că noi avem un singur festival teatral de anvergură şi acela este se desfăşoară din 2 în 2 ani: Craiova Shakespeare Festival. În rest – linişte! Sunt 3 teatre care se zbuciumă să „dea bine” la autorităţile finanţatoare, stau drepţi la apel, dar nu au identitate instituţională şi, ce-i mai grav, nu au proiecte şi strategii viabile. Eu cred că oraşul are nevoie de animaţie teatrală, nu de inerţia corosivă impusă de frica unor directori de a-şi pierde scaunele şi, implicit, bănişorii munciţi cu nepricepere şi, într-un caz, cu o derogare profesională în dispreţul legii. Dar cel puternic şi cu suflet mare face legea! Aşa că directoraşii de teatre tac chitic şi, în loc să devină motorul unor evenimente în specificul instituţiilor lor, se complac în laşitatea de a rezona la orice propunere de ciubuc artistic venită de te miri unde. Aceştia profită de lipsa unor evaluatori de specialitate, dar şi de conjuncturi sentimentalo-liricoide (am citat din epistola unui manager cu derogare profesională, că postul obţinut prin concurs cinstit îi cere studii de specialitate pe care nu le are, către subalternul nedisciplinat, ieşit din rândul aplaudacilor şi dedat la chestii profesionale). Să revenim la comparaţia cu Sibiul şi cu al său simbol teatral, Constantin Chiriac?
Mai bine trecem la…

Actul 2
Cine are nevoie de teatru?
Cred că teatru au nevoie sigur oraşele care creează oportunităţile de festival. De festival adevărat, de sărbătoare teatrală, de care se bucură toată suflarea urbei, de la primar la cel mai mărunt contribuabil, de la copil la bunic.
De teatru au nevoie trupele care au forţa şi bucuria de a funcţiona ca o echipă în toate proiectele, mai bune sau mai rele, împărţindu-şi laurii şi amarul.
De teatru au nevoie primarii care iubesc teatrul, care merg la teatru nu numai în campanii electorale şi-şi plătesc din bani publici preferinţele personale în materie de notorietate, ci acei primari care recunosc valoarea educativă a teatrului şi acordă importanţa cuvenită acestui fapt.
De teatru au nevoie toţi cei ce tranzitează Craiova în sezonul estival şi un strop de cultură, un spectacol, un gest teatral i-ar determina să revină şi de plăcere la noi, nu numai cu afaceri sau în vizită la rude. Dar noi ce le oferim? Teatrul Liric şi Teatrul Naţional îşi închid porţile şi intră în vacanţă, iar fantomaticul Teatru Colibri îşi duce cehoviah existenţa, visând la vremea când numai norocul le va aduce un sediu.

Actul 3
Topul evenimentelor teatrale
În top este ediţia a III - a Festival Cultural Internaţional "Fără bariere" - Satu Mare,între 25 şi 31 mai, festival care, pe lângă teatru, mai găzduieşte şi alte forme de exprimare artistică, fiind un eveniment pentru toţi, cu de toate.
Vineri, 22 mai Teatrul Naţional din Târgu Mureş găzduieşte Campionatul de improvizaţie, o provocare muzical coregrafică lansată de regizorul Vlad Massaci şi de actriţa Mihaela Sârbu tuturor celor care nu le ajunge ziua. Şi-atunci, cu începere de la orele 21:00, posesorii de umor şi amatorii de bună dispoziţie sunt aşteptaţi la Târgu-Mureş.
Duminică, pe 24 mai, Teatrul Masca îşi serbează ziua. Înfiinţat de actorul Mihai Mălaimare în 1990, Teatrul Masca este unul dintre cele mai frumoase fenomene teatrale româneşti, ducând teatrul şi emoţia acolo unde nu te-ai gândi: în parcuri, în gări, pe peronul metroului, în intersecţii, în magazine…
Teatrul este peste tot, slavă Domnului! Noi să ne deschidem ochii şi sufletul pentru miracol.
Cumpăraţi-vă bilet şi mergeţi la orice fel de teatru!