prefata
incompetentul este frustrat si impostor. cocotat pe un scaun mult prea inalt pentru marunta/i fiinta, da' numa' bun de ajuns cu limba sub coada cui trebuie, incompetentul are o singura calitate: este omul cuiva. manjit până/n albul ochilor cu cleiul iţelor pe care neobosit le întinde într/o veritabila retea de rezistenta impotriva corectitudinii, profesionalismului si a – logic!! – competentei, minte cu nerusinare, striveste nonslant orice obstacol ii poate clatina pozitia in ciuda oricarei urme de bun simt, dispretuieste si invidiaza feroce, in egala masura, ceea ce se numeste omul potrivit la locul potrivit. de regula este sfertodoct (cel mult semidoct) si este sustinut de ipochimene dupa chipul si asemanarea sa. ca de! cin’ se/aseamana, se/aduna.
capitol
sambata, 5 nov, ora 12:00, la teatrul liric era programat, ca in fiecare sambata de altfel, un spectacol al teatrului colibri (ramas din 2006 fara sediu din motive pe care le stie o lume/ntreaga si ce daca si cui ii pasa…). vineri, 4 nov, pe la orele 12:00 trecute fix se/nfipse zvonul (adeverit, din pacate), ca altele sunt prioritatile in sala liricului (fara nici un fel de vina de data asta). reactia? “cum sa facem tam/tam in presa, ca nu da bine… nu ne ducem la primarie sa ne strigam of/ul, ca nu e frumos!” drept urmare, sambata la pranz am directionat oamenii care veneau cu copiii la teatru spre casa baniei, spre minunata si teatrala expozitie de/acolo, cerandu/mi scuze (alaturi de alt “fraier” pentru care spectatorul este ratiunea de a exista a unui teatru finantat de cetateni) in numele imbecililor care au creier de paie si nesimtire cat casa poporului…
exegeza
consecinta a bravelor ispravi si a reputatiei, minusculul, aproape inexistentul trup’sor performativ din draga/mi urbe, se pomeni azi cu 70 – 100 de oameni (mari si mici, unii chiar foarte mici si/nlacrimati) in fata teatrului unde pribegii artisti (singurii din craiova fara sediu) presteaza in fiecare sambata la pranz pentru prichindei. Asadar dornicii de poveste si parintii lor, cotizanti la salariile si plimbarile “artistice” ale “specimenelor”, fura goniti. repet: din cauza acestor creaturi ale zilelor noastre, promovate si mentinute in functii inalte pe la teatre, ca doar cultura e ceva de umplutura… insipizii posesori ai unor minti luminate cu sclipirea nichelului in raza lunii sfideaza ceea ce are craiova mai de pret: copiii. sunt siguri pe ei pentru ca au spatele aparat de activistii din liniile 2-3-4 din consiliul local si cel judetean. dar cei mai vajnici aparatori devin, prin pasivitate si ignoranta, varfurile locale ale partidelor. senatori si deputati, primari si presedinti, afaceristi si in general politicieni, unii dintre ei fiind parinti, fornaie patetic despre cat de draga le e craiova si cate kestii/trestii ar face ei… bla/bla/bla… artistii sunt o comunitate prea mica,neprofitabila dpdv electoral, insignifianta pentru augustele fapturi… asta numai daca nu se lipesc ca marca de scrisoare de cate o neaosa vedeta cu notorietate, doar/doar or mai magnetiza vreo cativa amarati sa puna stampila unde trebuie…
predictie
nu mai am nici un fel de asteptare din partea “celor mari”. dar le urez sa aiba parte de progenituri inculte, stalpi de carciumi si ratati. aferim!
ps astept mustrarici, sanctiuni, belele, barfe si injuraturi de la deontologii cu derogari de studii si de la limbistii inaltilor tovarasi ai zilelor noastra. pana atunci, hai sictir!
