poza e de mare artă. cine ştie despre ea bine, cine nu să caute. merită.
aşaaa... unde rămăsesem? a! după otrăvitul articol din gazetă (semnat clara stănescu) mă aşteptam cel puţin la urletele (creştine şi pline de bunătate, de altfel!) de care avusei parte la publicarea (maaare tupeu pe mine!) unui material despre blestematul GAG în revista teatrul azi (câte acatiste şi lumânări întoarse o fi plantat cuvioasa... d-ale cu "prafu' şi pulberea să se-aleagă", însoţite obligatoriu de 3 cruci ample şi smerite...). derogata însă nimic! da' ştiu de ce: a primit asigurări că va ieşi ok la evaluare şi nu-şi pierde fotoliul de sub fund (nici n-are cum altfel, prea e bun manager!), deşi nu s-a putut abţine de la câteva minciuni de mii de ori mai înveninate decât ale mele, că aşa e cu ortodoxele demonstrative: cheamă presa la colivă, să le vadă cât sunt de credincioase şi sfioase. şi, contrar cutumelor ortodoxe, fac spectacol din discreţia cu care ar trebui să comemorezi vreun "regretat". şi uite cum se scrie istoriaaaaaa... frumos, nu? mai ales când interesul (ăla meschin) este ridicat la rang de principiu (că numai valoarea şi pilele contează!, da' ai dat cu oiştea-n gard de la-nceputul erei comediei negre - uuups! am mai primit o sancţiune pt asta!) şi notorietatea înseamnă valoare (în accepţiunea gibonilor care au coloana vertebrală cartilaginoasă şi băloasă).
ooo, vor fi iar discuţii pe la colţuri despre "umorile-mi" şi despre răutatea-mi. oooo, daaa! ce bine că sunt ei/ele deontologi şi derogaţi! ce bine că se pricep la toate, ca orice profesionist adevărat! ce bine dă la public ipostaza de victimă! (bine, aşa victimă, aşa public...) uraaa! vom ajunge în topul parastaselor culturale, mai dă-l încolo de teatru! o să ne facem că facem şi teatru ca să nu se prindă primăria că nu ne pricepem şi că ne e cald şi bine, nu dăm în brânci muncind, da' ne văietăm precum bocitoarele pe hoit cât suntem de stresaţi (cam de 15%) şi de artişti (toţi suntem artişti, mai ales cei care nu sunt pe scenă, singurii expuşi publicului)! e frumos prin mahalaua noastră. "ne râdem, ne simtem bine!"
a! şi cică " să se scrie de noi la gazetă, orice, numai să scrie de bine! ca să vadă lumea (adică primăria) că existăm!" Băăăăăăăăăă!!!! da' de proiecte, programe culturale auzirăţi???? cu ce dracu' (na! c-o zisei!) să ne lăudăm??? cu buxifan??? cu motanul încălţat cel nou şi refăcut??cu degetzica?? (ia de citeşte teatrul azi. dacă nu-l ai, ţi-l împrumut! sau nu, că ăia sunt nişte răi şi nişte nepricepuţi!) cu pinokio?? adică un spectacol în 4 ani de mandat??? ei bine, nu, resuscităm din spectacolele care au trecut cu mult de vârsta majoratului. adică punem mortu-n fereastră până la vine poştaşu' cu pensia! cam aşa facem noi cu spectacolele cu care odinioară umpleam de glorie craiova. nu le respectăm dreptul la amintire.
