circul banilor

Bucurie mare pentru iubitorii de moda si teatru ca spectacol al strazii: Incepe Carnavalul de la Venetia. La noi insa, continua circul. Jonglerii, salturi mortale, contorsionisti, iluzionisti, dresaj de lighioane, clovni… multi clovni…

Harnicie maxima pentru alesii nostri, locali si judeteni. Cu totii propun, dezbat si voteaza bugetul. Dupa “fructuoasa” dezbatere publica de zilele trecute a bugetului local, iata ca poporul e linistit acum si amortit de frig. Nu incape indoiala ca spectacolul de magie cu bani oferit de cei maestri finantisti si/a atins scopul: puterea zice ca banii se vor duce in directiile x, y, z, iar opozitia, vajnica si neinfricata opozitie, zice ca da! Cum s/au inteles ei, dragutii, asupra feliilor de tort, pardon, capitolelor financiare am vrut sa spun… Sigur ca fiecare dintre noi are o prioritate, un of: o alee, o canalizare, o centrala termica sau un grup sanitar la scoala, o asfaltare… Cu totii insa simtim, intuim, observam ca totusi bani sunt, dar impartiti preferential dupa o reteta rodata: avem niste bani si trebuie cheltuiti. Ce stii sa faci, domule X, cu firma dumitale? Scaune de plastic? Perfect! Sa umplem parcurile, aleile, statiile, strazile, balcoanele cu scaune de plastic. Nu mai conteaza necesitatea, oportunitatea, functionalitatea… Gargara, cum ar zice onorabilii si venerabilii nostri Trahanache, Farfuridi, Tipatescu si toata pleiada de nemuritoare arhetipuri de politicieni. Iluzionisti de/a dreptul!

Si se lasa/n voce, baritonal, domnii: exista o nevoie stringenta de agrafe de birou, fara de care actele plimbate de catre armata functionareasca a primariei intra in colaps, ceea ce este inadmisibil! Sa fie votat bugetul! Sau: Sa fie marita suma acordata ONG/urilor pentru proiecte cu finantare nerambursabila la CJ! Clovnerie, nu alta! Dar sincer, ma bucurai, ca romanu’ de bunacredinta. Insa brusc imi amintii ca pentru sesiunea de finantare a proiectelor ong de anul trecut nici acum cei nefinantati nu au primit raspuns de acceptare/neacceptare, motivatii… Am intrat deja in numarul de dresaj, unde dresatul executa, nu gandeste, iar dresorul falfaie biciul si zaharelul in egala masura!

Lipsiti de imaginatie, deschidere, bunavointa, altruism si constiinta, personagiile coplesite si depasite de valoarea functiei pe care o ocupa mandat dupa mandate savarsesc grele pacate impotriva si asupra publicului care ii admira, ii aplauda sau ii fluiera cand evolueaza in arena.

E o conventie: noi ne facem ca ii credem, ei se fac ca sunt priceputi in a gestiona orasul si judetul. Ei ne uimesc cu recuzita sclipicioasa, noi ne facem ca nu vedem decrepitudinea scenei. Ei se fac ca ne plac, noi ne facem ca/i respectam. Insa pretul pe care noi il platim este mare, mult prea mare pentru acest spectacol unde, pana la urma ei sunt dresorii, iar noi biete vietati care tremuram de frica la sfichiuirea biciului si de bucurie la vederea zaharelului.

Asa ca a mai fost la Primarie o noua reprezentatie de circ, unde lupii sunt deghizati in oi, iar testoasele in lei! Clovnii se scalambaie, iar trapezistii zboara de colo/colo! Ce va spuneam: circ, nu alta! Dar painea?...